Despre școala românească și nu numai.

În acest post imi exprim părerea despre sistemul nostru de învățământ și sistemele conexe. Sunt încă student și eventualele critici aș vrea să nu fie desființate folosind argumente de genul: termină-ți facultatea și dup-aia vorbește.

La tot ce spun există și excepții; excepții care confirmă regula și care merită felicitări pentru tot ce-au făcut.

Tot se vehiculează prin presă că avem un sistem învechit și, prin urmare, mulți studenți se angajează din timpul facultății. Se uită că totul este un circuit închis care funcționează după cerere și ofertă. Mai precis, industria din Romănia (există?!) nu face mare brânză și, logic, n-are nevoie de persoane care să-și fi făcut facultatea ca lumea.

Mai concis, cererea reflectă complexitatea lucrurilor studiate la facultate, iar oferta complexitatea lucrurilor care se fac în industrie. Trebuie să existe un echilibru între cerere și ofertă. Dacă la școală se fac lucruri simple, atunci și în industrie se vor face lucruri simple; afirmația este valabilă și în sens opus. Ceea ce se și întâmplă, de fapt.

Ok, să nu generalizez; nu știu situația altor industrii decât IT-ul. Nu am foarte multă experiență, dar, din ce-am văzut și am vorbit cu diverse persoane, în rRomania nu prea se fac chestii prea avansate. Da, se poate trăi bine; dar, scopul o fi un trai decent? Dacă poți face lucruri mai șmechere, atunci de ce n-o faci? Programatorii știu că cele mai tari framework-uri/aplicații se fac prin afară…singurul produs românesc de succes pe care-l știu este BitDefender, dar nu se poate compara cu alte produse, nu din aceeași categorie, făcute de alții din afară.

Later edit: am uitat să spun clar că, pe lângă firme mari românești din IT, există și startup-uri românești de succes; firma la care lucrez a avut acest statut .

Am lucrat ( de fapt, încă lucrez ) la două firme americane de software bine/foarte bine cotate. Cei din state fac chestiile cele mai grele/complicate/sofisticate/interesante. Chiar au fost colegi care mi-a zis chestia asta; n-am doar intuit-o eu. Pai și atunci vine întrebarea: e școala romănească proastă ? Eu aș zice ca reflectă situația industriei, ambele fiind la un nivel destul de scăzut.

Și vom avea noi o școală ca lumea vreodată ? Eu sunt sceptic, având în vedere banii/energia care circulă pe la noi și faptul că suntem considerați India Europei. Deci, vin în rRomânia pentru că este ieftin, nu pentru că-s profesioniști buni. Atunci cum poți avea un învățământ de calitate, cu bani puțini și care să scoată absolvenți, rezolvitori de probleme deschise din matematică. Bun, scoatem super absolvenți și ce facem cu ei ? Îi punem sa facă outsourcing ? Ha ha….

Foarte mulți se plâng că se face teorie și că practica ne omoară. Eu n-am avut absolut nicio problemă în a lucra într-un mediu diferit de cel universitar și cred că problema in IT este că se face prea multă practică. Mulți studenți spun că la facultate fac Java și C#; excelent, e cel mai bun drum spre outsource problems solving. Bazele teoretice sunt aproape inexistente, prea puțin știu câte ceva despre lucruri independete de limbaj: algoritmi netriviali, OOP fără moștenire și polimorfism, programare funcțională; algoritmi poți implementa în orice limbaj, cum și design patterns poți folosi și in C chior.

Eu nu cred că MySpace sau hi5 a fost scris doar cu noțiuni de Java (ipotetic vorbind, nu știu ce folosesc ei in backend). Au fost necesare cunoștințe de matematică, algoritmică, data mining etc. Chestii teoretice deci…pai hai să le facem și noi mai bine; poate următorul startup de renume va fi făcut de un român.

O altă problemă ridicată de lume este legată de faptul că se fac atât de multe chestii încât ești specialist în nimic. Eu cred că problema asta e o aberație având în vedere ca oamenii din vârful piramidei nu sunt specializați în ceva anume, sau cel puțin au cunoștințe diverse. Dacă vrei să dai la sapă, atunci specializează-te pe asta; dacă vrei să faci schimbi idei, nu trebuie doar să le ai, mai trebuie să știi să interacționezi cu alte persoane.

Am făcut multe materii inutile din punctul meu de vedere, dar nu prea se poate altfel: sunt oameni cărora le-a folosit ce s-a predat și există constrângerea banilor; un sistem bazat pe alegerea materiilor, asemănător cu cel din state, costă . Ah, și acolo trebuie neapărat să iți alegi niște cursuri complementare.

Soluția pe care o văd eu, și care nu contează, se bazează pe conceptul de competiție. Aș vrea să văd mai multe competiții, de tot felul, în/între licee. Aș vrea să am ocazia să merg ore de matematică ținute de profesori de la alte clase/licee. Competițiile nu trebuie să fie comparabile cu olimpiadele; de fapt, pot fi numite olimpiadele la care participă toți. Știu că totul costă bani și mă gândesc să se facă concursuri în colaborare cu firme de industrie, proiectele fiind win-win școală – industrie; firmele pot face ceva bani din prototipurile elevilor.

Pe scurt, școala este “echivalentă” cu industria și creșterea doar a unei entităti nu este consistentă. Părerea mea este că nivelul ar putea crește dacă am introduce termenul de competiție in sistemul de învățământ și dacă simbioza școala-industrie și-ar face planurile pe termen lung, nu cum se face acum: profit maxim in acest trimestru.